tag:blogger.com,1999:blog-61282196573580704572012-02-01T00:31:15.970+02:00Despre nimic în mod specialrthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.comBlogger2881100tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-76963443695068402722012-01-29T21:47:00.003+02:002012-01-29T21:47:34.860+02:00

Cu multe aşteptări priveam în fiecare seară un semn al revenirii. Dimineaţa căutam prin ceruri şi pe pămînt, o umbră, un semn al întoarcerii ca prima sosire. Ştiam că orice venire este aidoma celorlalte, niciodată neanunţată. Amici şi cunoscuţi au înţeles de mai demult cîtă bucurie îmi face sosirea. Se bucurau şi ei în freamătul aştepării, deşi instalarea ajunge întotdeauna să ne facă rău. Şi de

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-41023540106082145822012-01-25T10:17:00.002+02:002012-01-25T10:17:17.044+02:00

Am văzut pînă acum că o instituţie publică nu numai că poate avea obiective, dar trebuie să aibă. Am încercat, pe baza experienţei proprii, să-ţi ofer cîteva idei despre cum să procedezi pentru a formula obiectivele instituţiei pe care o conduci şi cum ar putea arăta astfel de obiective. Înainte de a trece la pasul următor, o să reiau cîteva idei: -deosebim între obiectivele strategice, pe

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-54923575528058322872012-01-23T19:17:00.001+02:002012-01-23T19:17:10.081+02:00

Aoleu şi vai de noi!!! Ce ne facem, dar ce ne facem? E criză!!! N-avem bani, n-avem aia, n-avem ailaltă! Cu ce să facem indiferent ce? Uite aşa aud vaiete care sună ca gemetele rătăciţilor în purgatoriu. Dacă mă uit un pic în jur văd că situaţia tinde să devină uniform aceeaşi cam peste tot. Peste tot în jur e criză. Fiind blestemaţi cu darul liberului arbitru avem de unde alege: ieşim în

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-83448930480795380432012-01-23T19:08:00.002+02:002012-01-23T19:08:55.701+02:00

Data trecută am vorbit despre identificarea beneficiarilor. Facem amîndoi un pas mic mai departe. Ca şi pînă acum, sînt convins că toate aceste lucruri îţi sînt cunoscute. Ceea ce doresc să îţi ofer este un argument pentru a trece de la informaţie la cunoaştere (informaţie aplicată). Boooon..... Ştim că obiectivele instituţiei publice de cultură trebuie stabilite, printre altele, în funcţie

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-37522171410593943012012-01-23T01:07:00.000+02:002012-01-23T01:07:22.225+02:00

Pe lîngă multe întrebări referitoare la ţintele interne ale organizaţiei (relaţionate în special de resurse) sînt şi altele referitoare la ţintele externe. Pentru o organizaţie privată poate părea simplu. Aceasta urmăreşte să satisfacă nevoile financiare ale patronilor sau acţionarilor. Este atît de simplu, încît de foarte mult timp organizaţiile private deştepte au înţeles că cei care trebuie

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-37721299986641775342012-01-21T14:47:00.004+02:002012-01-21T14:47:51.177+02:00

De ceva timp mă tot întîlnesc cu oameni indignaţi rău. Indignarea lor e simplă: ce caută maneliştii în Europeana şi iTunes Store? Cine i-a pus pe ei acolo şi cu ce drept? Ce, cultura României e reprezentată (doar) de ăştia? Indignare mare, lamentare tragică. Subiectul ăsta, manale vs. cultură, face deliciul şi ordinea de zi al multor întîlniri şi discuţii ale indivizilor din "cultură" (

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-67475038514277602392012-01-21T13:41:00.004+02:002012-01-21T13:42:10.297+02:00

Ai auzit de SOPA şi PIPA? Dacă nu, caută şi singurel. O să afli foarte repede şi după aia te poţi întoarce să citeşti articolul. Te-ai lămurit? Iaca despre ce este vorba. Internetul este un instrument de lucru, comunicare şi creaţie. Internetul pune în legătură creatorii de informaţie cu utilizatorii acesteia. O să încep cu utilizatorii. O parte dintre aceştia folosesc internetul în trecere,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-13342425813649046542012-01-20T19:39:00.003+02:002012-01-20T19:39:39.411+02:00

În articolul trecut, am pus cîteva întrebări. O să încerc să răspund şi voi face referire la diferite tipuri de instituţii publice de cultură. Ce avem în prezent? Răspunsul poate însemna: avem 20.000 de piese de patrimoniu sau 50.000 de documente de bibliotecă sau 15 calculatoare pentru public sau un portofoliu de 10 înregistrări ale unor spectacole. Îndiferent la ce se referă răspunsul, este

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-76821105567673007342012-01-18T11:42:00.001+02:002012-01-18T11:42:30.539+02:00

Sunetul inimii tale este doar o amintire a sîngelui care curge şi face vena aceea mică de pe tîmplă să se zbată. Poate este doar părerea, imaginaţia mea care simte viaţa cum freamătă în tine atunci cînd mi se odihneşte urechea peste adîncitura dintre umăr şi gît, locul acela ca un căuş mic din care ţi-am sorbit mirosul. Sunetul vieţii tale este răsuflarea icnită şi ţipată care se stinge încet

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-50373413045126107122012-01-18T11:22:00.003+02:002012-01-18T11:22:47.726+02:00

Am constatat că există o modă a schizofreniei sociale. Sînt persoane care acuză corupţia generalizată din instituţiile publice, eventual îşi manifestă disponibilitatea de a participa activ la lapidarea corupţilor. Eiiii, să vezi fenomen ciudat....Imediat ce aceste persoane, cu un nivel al asertivităţii foarte ridicat, ajung într-o poziţie de putere faţă de o instituţie publică, încep să dea

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-35831557435875944792012-01-17T09:49:00.001+02:002012-01-17T09:49:20.106+02:00

După mai mult de 10 ani de interacţiune directă cu sistemul public, subdomeniul cultură, am constatat dificultatea cu care sunt puse în practică lucrurile banale. Întrebând manageri de top şi de nivel mediu sau specialişti pe nivel de execuţie, toţi afirmă că ştiu ce înseamnă relaţia dintre instituţie şi beneficiarii acesteia. Mai recent, pe măsură ce anumite concepte au intrat în limbajul

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-61883792652321653972012-01-11T01:24:00.002+02:002012-01-11T01:24:39.954+02:00

Aşa cum îţi spuneam, este necesar să distingem între autoritatea publică şi instituţia publică, deoarece cele două au meniri diferite. Obiectivele operaţionale ale celor două sînt şi ele diferite. O autoritate publică ar trebui să urmărească aplicarea corectă a legii, reducerea încălcărilor legii, creşterea gradului de cunoaştere al legii de către cetăţeni, reducerea fraudelor ş.a.m.d. În

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-51800052085567124092012-01-10T21:03:00.000+02:002012-01-10T21:03:06.456+02:00

La un moment dat el cedează. Fie şi numai din poveştile mitologiei urbane, are o vagă şi palidă idee despre ceea ce va urma. Indiferent dacă are experienţă directă sau dacă doar a fost intens instruit verbal de amici, shopping-ul se va dovedi pentru el o experienţă intens traumatizantă.  În prima oră, cît timp ea a răscolit doar două magazine mici, el a văzut tot ce se putea vedea în acel loc

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-44506369556508283892012-01-10T15:37:00.003+02:002012-01-10T15:37:58.367+02:00

Facem evaluarea personalului din două motive: fiindcă este obligatorie şi fiindcă este necesară. Ordinea motivelor este datorată specificului sistemului public. Sistemul public are drept specific reglementarea. Evaluarea personalului din sistemul public este un proces reglementat pînă la un nivel de detaliere care duce, uneori, la o aplicare foarte dificilă. În cazul sistemelor de drept privat

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-90714680803238538672012-01-10T12:09:00.000+02:002012-01-10T12:09:08.263+02:00

Nicicînd să nu încerci Înaintea mea să pleci Nicicînd un pas să nu rămîi privind la urma mea. Nici chip, nici umbra in vis nu se arată Doar bezna cea adîncă în frici, în groază mă aruncă. Închisă-i lumea largă, e-nchisă ş-atît de mare, pe tine-n tot să te cuprindă cît un bob-nimic de luminare Adast plecînd, fugit, fiind sa fii, te chem tăcînd, răguşit de necuvînt să fii, cînd voi fi murind.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-27083893443978719942012-01-09T23:04:00.000+02:002012-01-09T23:04:18.459+02:00

Mi se întîmplă destul de des să aud un cuvînt sau un sunet sau să privesc ceva. Tuturor ni se întîmplă aşa ceva, prin urmare, nu-i nimic extraordinar. Mi se pare extraordinară avalanşa de semnale electro-bio-chimice care se declanşează în creierul. Avalanşa asta nivelează ideile sub formă de versuri sau proză. De această dată, un tînăr a răspuns în autobuz la întrebarea pusă de o tînără: Cine

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-90585430249788691232012-01-09T22:40:00.000+02:002012-01-09T22:40:20.587+02:00

Dacă sufletul ar pluti L-aş închide într-o lampă Ca pe-un djin. Dacă privirea ar cădea Aş prinde-o în glob de sticlă Ca pe-o vrajă. Dacă zîmbetul ar mîngîia L-aş ţine într-o sticlă Ca pe-un strigăt. Dacă toate acestea s-ar întîmpla Te-aş avea cu mine.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-87353379885511847622012-01-09T14:33:00.003+02:002012-01-09T14:34:57.029+02:00

După ceva paranteze şi devieri, revin la un subiect cu care te tooot ameninţ: evaluarea personalului din sistemul public. Iniţial mă gîndisem să fac o analiză a modului în care se face această evaluare. Mai apoi mi-am dat seama că poate este mai important să înţeleg care este rostul acestei evaluări. Modificarea direcţiei de abordare presupune că pun sub semnul întrebării chiar necesitatea unuii

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-6263181603807860412012-01-08T00:39:00.001+02:002012-01-08T00:39:34.641+02:00

Varania întreba cît o să mai dureze cretinismul cu salarizarea şi blocarea posturilor din sistemul public. Completez răspunsul dat acelui comentariu cu încă vreo cîteva idei. Dacă înţelegi sistemul public ca pe un sistem organizaţional care este supus constrîngerilor economice, vei observa că un astfel de sistem, pentru a putea funcţiona, are nevoie de mijloace financiare suficiente

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-39673291480230483532012-01-05T00:53:00.005+02:002012-01-05T00:53:57.670+02:00

Curios din fire, caut să aflu cum va arăta salarizarea personalului din sistemul public în anul 2012. Mă rog, curiozitate e un fel de a spune, satisfacerea acestei nevoi fiind, în cele din urmă, o confirmare a unei certitudini (sic!). În fine, caut şi aflu conţinului actului normativ care reglementează salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale personalului din instituţiile publice şi

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-7544999596933339252011-12-31T21:17:00.002+02:002011-12-31T21:17:43.012+02:00

Anu' ăsta de să termină acu' fu cam aşa: -365 de zile cu 356 de nopţi. În tot timpul ăsta am dormit în medie 6 ore din 24. -365 de zile cu 365 de nopţi. În tot timpul ăsta am mîncat în medie circa 1 oră din 24. -din 12 luni muncite fură plătite 10. -din circa 70 de oportunităţi diverse folosii vreo 5. -din circa 300 de oameni noi cunoscuţi ţînui minte vreo 10 nume. -văzui 10 locuri noi, revăzui

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-19493161081797386472011-12-23T09:45:00.001+02:002011-12-23T09:45:12.059+02:00

... aşa hăhăiam cînd plecam în colindat. Noi aveam casa în capul satului. Mai încolo era pădurea (cînd mergeam la muma şi la tătaia) sau dealul cu porumb (cînd mergeam la mămiţa şi la ticu). La mămiţa şi la ticu, cu cîteva seri înainte, pe noi ne culcau în camera a bună. Era cam frig acolo că nu se făcea focul, dar ne acopereau cu două plăpumi de lînă. Sub plăpumi transpiram, iar nasurile ni

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-13559084640332039912011-12-22T00:28:00.004+02:002011-12-22T00:28:58.979+02:00

Ne puneam în pat, eu şi frate-miu, zgribuliţi sub plapuma încă rece şi cu nasurile calde de la fierbinţeala sobei ştiind că ceva urma să se întîmple. Mai devreme, mama şi tata, eventual vreun unchi, vreo mătuşă sau cineva de prin vecini, vorbeau foarte calm, dar cumva tainic despre ce urma să se întîmple a doua zi. Verificau să aibă funia la îndemînă, dacă locul e liber şi curat, dacă sînt

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-43651226495743882212011-12-21T11:17:00.001+02:002011-12-21T11:17:07.992+02:00

Se vorbeşte şi se scrie foarte mult despre Managementul Resurselor Umane. Cantităţi uriaşe de literatură despre motivarea personalului, analiza muncii, performanţă, leadership and so on. Din cînd în cînd mai citesc şi eu cîte o cărţulie sau cîte un articol pe vreuna dintre temele de mai sus, sperînd să găsesc ceva util, nu doar interesant. De fiecare dată constat că nu mă pot alege cu mare

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-20954288340930203692011-12-19T20:02:00.000+02:002011-12-19T20:02:07.663+02:00

Ăla care a inventat bou-vagonul.... mare dobitoc! În proaspăt botezatul tren inter-regio vagoanele sînt de tip salon. Open space. Multe scaune cu un culoar pe mijloc. Scaune ţepene şi verticale cu o aşezare foarte intimă. La trei rînduri în faţa mea un bănăţean molcom amorţeşte întregul vagon cu mireasma proaspătă de prună care îi emană prin toţi porii. Vis-a-vis de domnia sa e un copilaş

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-63607472647053835972011-12-15T10:54:00.002+02:002011-12-15T10:54:35.563+02:00

Cumva geometric, parţial şerpuitor, cu meandre ascuţite, ne împletim împleticit pe un drum care nu există şi rămîne în urmă.  Fiecare pas este o aruncare în gol, dar nu cădem, agăţati unul de altul: sigur că ne-am descurca şi singuri, dar de unde am lua atîta amuzament? Ne-am aprins şi ne-am stins unul pe altul, cărbuni, vîlvătaie şi jar. Pe creste, îngropaţi adînc sub valuri, ne-am atins,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-50897550992850570202011-12-07T17:38:00.001+02:002011-12-07T23:13:54.191+02:00

Ceasul sună prima dată la 6:15. Dismiss. Sună iar la 6:45. Dismiss. Dar conştiinţa începe să dea coate pe sub pleoape. Sună la 7:00. Dismiss, dar sînt deja în picioare: hai, copii, scularea că e 7, hai, spălat pe dinţi, pe ochi, hai! Prima privire în oglindă, dar nu văd nimic. Periuţă, pastă, frecat, gggllllll.  Hai copii, sus, mai repede, că trebuie să mă şi bărbieresc!  La mulţi ani! Îhî..

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-51674323458977648982011-12-06T00:41:00.000+02:002011-12-06T00:41:03.863+02:00

Am participat cu ceva timp în urmă, pe post de cobai voluntar, la un ceva despre sistemul de calitate în formarea profesională Calisis. Ghiduşia, finanţatată printr-un proiect strategic POSDRU. Eram mai mulţi, o parte curioşi, o parte curioşi şi doritori de o diplomă, o parte doritori de o diplomă, o parte, nici eu nu ştiau ce caută acolo.  Pentru mine participarea a fost un canon greu de răbdare

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-44575063105940913872011-12-01T00:33:00.000+02:002011-12-01T00:33:01.711+02:00

Mări fără de ţărmuri, oceane fără limane Zilele oarbe, nopţile fără scriptură De ce? ai întrebat, DE CE? Fiindcă n-am fost acolo, la ales, cînd s-a ţesut pînza lumii. Cuvintele zac pe cîmpuri, ard în toamnă Rotunde, zemoase, mărite cuvinte Unde? ai întrebat, UNDE? Acolo unde am cerut ş-atîta ni s-a dat, nimic mai puţin. Vorbele crapă şi rup în minte Scurmă şi sfîşie prin ochi De ce? ai

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-91526166155100087252011-11-22T15:58:00.002+02:002011-11-22T16:07:18.998+02:00

Oraşul e bătrîn, întins cu case noi peste rămăşiţe putrede, ocupînd fiecare palmă de piatră şi pămînt. Seara era ploioasă şi nehotărîtă cu miros de "iarbă" arsă plutind printre străduţele cu pisici, săraci şi restaurante. Viaţa mustind şi aromind mîncare şi mucegai. Omul cu scaunul în spinare, femeia făcînd vînt cărbunilor de sub castane. Luciul luminilor peste rîu, micile veliere folosite pentru

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-39940651591567826862011-11-06T22:57:00.000+02:002011-11-06T22:57:56.747+02:00

Viaţa e exact aşa: ca un drum peste curcubeu. Curcubeul este frumos şi strălucitor, dar nu te ţine deloc. Tu stai agăţat şi atîrnat peste el, suflînd din greu cînd eşti la deal, cu un pic de răgaz în vîrf şi apoi aluneci fără oprire la vale. Uneori, curcubeul dispare.... Am văzut de cîteva ori de unde începea cîte un curcubeu. De fiecare dată locurile erau obişnuite. Doar despre curcubeu spun

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-10119457795998670782011-11-01T22:16:00.000+02:002011-11-01T22:16:28.353+02:00

Implicat, din nou, într-un curs pentru managerii culturali, asist la cîteva discuţii interesante despre politici şi strategii culturale. Un loc comun tuturor cursurilor de acest fel la care am asistat este acceptarea comună din partea cursanţilor şi a lectorului a faptului că discuţia se poartă ca şi cum  am trăi într-o ţară şi o vreme normale. Subliniez acest fapt deoarece, pentru a putea avea o

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-10690737396928674812011-10-28T15:58:00.000+03:002011-10-28T15:58:04.872+03:00

Chiar dacă te opui,atras de lumină,să pîlpîi din aripi,încet către un punct,dorind să vezidincolo de limită,scăpare nu ai,ajuns atît de aproape. Rotind, vîrtejuri năprasnice,exotice unde lasă scăpate,mirosuri, priviri, atingeri furişese-ntind să te poarte spre punctul din urmăcu geamăt şi şoapte. Iar moartea nicicîndnu va sta s-adasteuitat vei fi în noapteîn dincolo de orizontafară dincoace.....

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-84179176602588087592011-10-23T00:35:00.000+03:002011-10-23T00:35:56.962+03:00

Cînd ai avea 1 săptămînă sau 2 de risipit, fă timpul ăla praf prin Oltenia dinspre munte. Dacă ești bucureștean sau vii din Moldova ori Dobrogea, ia-o de la Pitești către Vîlcea și de acolo, prin Horezu, te poți împrăștia spre Baia de Aramă sau spre Drobeta Turnu-Severin. Dacă vii din Transilvania, fie cobori prin Brașov, treci pe la Rucăr și apoi către Cîmpulung pînă la Vîlcea, fie cobori pe

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-26140005271066835192011-10-06T09:26:00.000+03:002011-10-06T09:26:06.325+03:00

Ieri fui pînă la Odorheiul Secuiesc şi înapoi. Mă dusăi cu ceva treabă. Traseul ales pînă acolo (prin Braşov, Rupea, Cristuru Secuiesc) e frumos, iar drumul decent (mai puţin vreo 30 de km către şi dincolo de Cristuru Secuiesc). Satele înşirate pe marginea şoselei, cu case făcute pe la 1878, 1877 şi mai recent (or fi şi mai bătrîne dar n-am văzut ei), vopsite în albastru, verde şi alte culori mai

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-63815130347084280362011-09-30T00:54:00.000+03:002011-09-30T00:54:45.138+03:00

sau apă regală. adică o combinație demolatoarea de acizi. mod de preparare:se ia un pumn de turci, o tufă mică de portughezi, se adaugă ceva aromă de italieni și danezi. turcii nu mănîncă porc. italienii nu suportă făina și fumul de țigară, portughezii sînt alergici la foame, iar danezii (danezele în cazul dat) preferă berea neagră la halbă. se amestecă toți într-un restaurant (Hanu Berarilor)

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-33320636075073983252011-09-26T22:42:00.000+03:002011-09-26T22:42:02.213+03:00

După vreo doi ani fui din nou în Izmir și împrejurimi. Cu unele locuri sau spații te obișnuiești sau pur și simplu nu ți se par diferit. Adică după ce m-am vînturat prin Bruxelles, Praga, Bratislava, Viena, Paris, Londra sau Budapesta, la reîntoarce în unul dintre aceste locuri caut o locație oarecare și la un moment dat îmi dau seama că, de fapt, filmul derulat în memorie este despre alt oraș.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-1579111564951994452011-09-24T01:12:00.000+03:002011-09-24T01:12:10.839+03:00

ar fi bine să ai grijă să nu-ți prinzi degetele, mai ales cînd te-a mîncat să începi tu s-o închizi. Uneori se face curent și-ți vine peste mîini, alteori ’te ajută’ cineva, probabil deranjat de scîrțîit. Așa că dacă e musai să închizi ușa, închide-o frumos, cu clanța. Dacă, totuși, o închizi prea încet dorind să mai arunci o privire în urmă, nu întreba prostește pe cel care totuși o închide cum

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-79709164995077860112011-09-23T13:09:00.001+03:002011-09-24T00:50:47.286+03:00

Aflat unde la vreo 40-50 de km. distanță de Izmir, pe partea dreaptă de la șoseaua principală către Kusadasi. Un sit arheologic organizat și botezat ca ’arheoparc’. Potrivit unor informații se pare că ar fi facă nu primul, atunci unul dintre primele oracole din lume. Înconjurat de plantații de mandarini, cu ceva rodii și gutui, mi-a părut un pic rupt de realitate... Poate din cauza oilor din

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-12502242948821980472011-09-22T22:31:00.001+03:002011-09-22T22:34:57.023+03:00

dincolo de limita dureriidincolo de tine însăținăvălind avan dincolo de maldincolo de zarenici măcare miraredincolo de luminădincolo de nicăierinimic, nimic, nimicdincolo de zîmbetedincolo de mineun punct înlăuntruinfinitezimalcuanticdincolo de necuprindere ești tu.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-12904118476497132342011-09-16T00:39:00.000+03:002011-09-16T00:39:54.547+03:00

Mai sunt cunoscuți și sub denumirea generică de ’oamenii în halate albe’. Albe cred că au doar asistenții medicali. Restul sînt îmbrăcați în alte culori potrivit unor diferite coduri de culoare. Medici în albastru și verde, infirmieri în două culori, îngrijitoare în culori libere dar halate albe, muncitorii de întreținere cu halate albastre. Mai sînt unii în vișiniu și roșu. Astăzi o parte dintre

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-4917793588162183682011-09-13T14:27:00.000+03:002011-09-13T14:27:25.462+03:00

"Bomboanele costă bani. Nu sînt bune şi nici bani nu am să-ţi iau". La doi paşi mai încolo, un cerşetor scoate de prin buzunare ghemotoace de bancnote. Răcnetul unui homeless puternic puţitor: Băăăă, Dunărea e un fluviu şi se varsă în Marea Neagră! Toată apa Dunării nu vă spală, spurcaţilor! Dialog în autobuz: M-a chemat la un ciubuc. Zicea că se plăteşte bine. - Dă-l dracu, bă, hai la peşte!

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-84559383956895158992011-09-13T00:42:00.000+03:002011-09-13T00:42:45.293+03:00

Sigur, nu am motive să acord atenție dificultăților financiare ale Greciei, scăderii vânzărilor globale ale Nokia sau modificării Constituției SUA în ce privește creșterea pragului datoriei publice. De asemenea, nu există vreun rost să-mi aduc aminte ce citeam în urmă cu vreo 25 de ani despre ’curba de sacrificiu’, criza de supraproducție sau despre pozele cu cisterne care vărsau lapte în cîmp.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-88402841030118088162011-08-29T23:49:00.000+03:002011-08-29T23:49:11.761+03:00

De ceva timp am dezvoltat o pasiune morbid-infantilă: să văd cît timp nu pot afla nimic de la ştiri. Prima dată am încercat cu ştirile televizate. După circa o săptămînă singurele noutăţi erau localităţile sinicigaşilor, drumurile ucişilor în accidente, (re)combinarea vedetelor între ele (eventual apariţia meterorică a unor vedete noi), numele unui nou suspect media într-un dosar media de

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-87029997226479559942011-08-20T02:46:00.000+03:002011-08-20T02:46:49.400+03:00

În cercurile în care umblu, în afară de fete, filme şi băieţi, se mai discută şi despre politici publice, strategii şi programe pentru cultură. Atunci cînd am prilejul să mă bag în vorbă spun că prefer să ignor orice studii făcut la noi despre viaţa culturală din România. Mi se răspunde că nu am cum să le ignor din moment ce ele există. Mă încăpăţînez să repet că nu citesc şi nu citez bazaconii!

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-84220790934963525742011-08-20T02:15:00.000+03:002011-08-20T02:15:34.562+03:00

Booon.... cu sănătatea e cum nu e... cu educaţie e cum nu e... cu altele e la fel. Cum e cu cultura? CuCu! Ei bine nu! Vrem, nu vrem , ne place au ba, bani şi resurse de tot felul se alocă şi culturii şi trăitorilor într-aceasta şi întru aceasta. Nici banii, nici resursele nu sînt de aruncat, ba chiar depăşesc cu brio şi cu mult amărul de procentaj din PIB. Ce se face cu banii ăia? Păi: se

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-88524361773077763582011-08-08T02:03:00.001+03:002011-08-08T02:03:13.442+03:00

Înainte de a trece la prezentarea uimitoarelor minunăţii umanoide de pe ici pe colo pe la Marea Neagră, vreau să-ţi spun că am găsit explicaţia pentru numeroasa prezenţă a ungurilor români, a nemţilor români (aştia mai puţini că au cam plecat în pribegie) şi a românilor transilvăneni în staţiunile litoralului românesc. Oamenii ăştia sînt în transhumanţă! Ca berzele şi cucii au deasupra nasului

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-84507254582426414512011-08-06T22:11:00.000+03:002011-08-06T22:11:10.852+03:00

Dacă plînge, sigur are un motiv, adică sigur ai făcut tu ceva... (AVERTISMENT! scrierea de faţă se adresează bărbaţilor care nu trăiesc singuri). Cum, n-ai făcut nimic?! Imposibil, dacă ar reuşi să exprime idei nu doar să aibă emisii sonore, ai afla că indiferent ce ai fi făcut, ceva a făcut-o să plîngă. Iar dacă, în cele din urmă (dar foarte tîrziu), reuşeşte să priceapă că nu ai nimic de-a face

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-17000779840385266902011-07-27T00:14:00.000+03:002011-07-27T00:14:00.923+03:00

După ce adunai informaţiile necesare, pot să-ţi prezint cîteva descrieri foarte personale despre participanţii la micile migraţii către mare. Datorită bugetului foarte redus alocat acestei cercetări de teren este posibil ca unele caracteristici şi subspecii să fi scăpat. Prima subspecie care îmi vine în minte este cea caracterizată printr-o fidelă exprimare a revelaţiei lui Arhimede. Exponenţii

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-68322556207392431972011-07-19T23:50:00.000+03:002011-07-19T23:50:51.799+03:00

... sau infimele transhumanţe. În fiecare vară şi în fiecare iarnă se pornesc drumurile. Vara către soare, lumină şi căldură, iarna către soare, lumină şi frig. Traseele se pot identifica uşor, pe urmele potecilor pe care se perindă cîrdurile sau turmele sau cirezile sau triburile (dacă or fi). Nici vara asta nu-i mai altfel. Către mare se perindă migratorii, aburcaţi cu colac, umbreluţă, căţel,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-45094165537505606242011-07-15T13:53:00.000+03:002011-07-15T13:53:40.464+03:00

Citind un articol în ziarul ăla cu nume sinucigaş, mi-am adus aminte de nişte experienţe mai vechi cu oarece experţi atestaţi de MCC(MCPN) veniţi la ceva cursuri de bazele muzeologiei. Trecînd peste extra-normalul acestor situaţii, cred că-i musai să aduc vorba despre munca de cercetare a unor diverşi super-specialişti şi/sau experţi hălăduitori prin muzeele de pe la noi. În articolul cu pricina

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-69935945652245122632011-06-29T18:43:00.000+03:002011-06-29T18:43:06.370+03:00

Ştiu de la cei care se pricep (muzeografi şi alţi slujitori la altarul istoriei vii şi moarte) că patrimoniul cultural mobil al României este foarte bogat (cantitativ şi valoric). Cît de bogat? Aaaaa, foaaarte! Avem valori inestimabile! Bine, asta am înţeles, dar cîte şi cît de valoroase? Adică dacă, prin absurd, vindem un muzeu X, cît cerem pe el? Păi, nu aşa se pune problema.. Dar cum? Cît

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-41715834097914642782011-06-27T01:42:00.000+03:002011-06-27T01:42:44.315+03:00

Cu atenţia vigilă, alăturînd bucăţele de realitate, azi avui iar un declic. Mic. Într-o discuţie banală, de seară, cu o persoană de sex feminin, aceasta îşi exprimă, într-un mod relativ vehement nedumerirea şi dezacordul asupra purtării de către femeile arabe a niqab-ului, versiunea plasă (chestia aia care acoperă complet faţa, inclusiv ochii). Nedumerirea pornea de la faptul că fetele arabe sînt

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-21337704738390706262011-06-25T10:06:00.000+03:002011-06-25T10:06:19.015+03:00

Manageri şi management cultural. Pasiuni, conflicte, discuţii şi controverse. Cine să fie managerul unui muzeu, al unei biblioteci, alt unui teatru sau al unui centru cultural. Să fie un istoric, arheologic, biolog, muzeograf, absolvent de litere, bibliotecar, specialist în ştiinţa informării, actor, regizor, scenograf, dansator, interpret vocal sau intrumentist, scriitor, pictor? Să fie oricine?

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-55485925010981864602011-06-24T12:05:00.000+03:002011-06-24T12:05:26.102+03:00

Se too-ot vorbeşte despre politizarea managementului din sistemul instituţional public. Că e rău, că e foarte rău, că este un fenomen malign şi mortal, imoral şi aproape infracţional. Mă ocup direct cu managementul şi la implementare şi la teoretizare, fiind director (manager) de instituţie publică şi trainer. Am întîlnit manageri care afirmă deschis apartenenţa la un partid sau la altul. Am

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-11990902252882343822011-06-24T01:23:00.000+03:002011-06-24T01:23:11.493+03:00

Începem temeinic cu o plecare întîrziată cu 30 de minute. De la Ateneu pînă la intrarea pe A2 ne ia cu autocarul aproape o oră (foarte posibil datorită orei matinale, cu trafic intens). Experienţa contactului cu A2 este, din nou, zguduitoare (drgrdrdrd) pe porţiunea acoperită cu beton turnat cu forme de tablă ondulată. Popasul pe la km 100 şi ceva e OK. Benzinăria OMV nu se dezminte: cafea bună,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-30595199977571051212011-06-23T01:38:00.000+03:002011-06-23T01:38:09.237+03:00

Ajungi cu maşina, trenul, vaporul sau hîrzobul la vechea Drubeta, apoi Drobeta, apoi Turnu Severin, apoi Drobeta Turnu-Severin. Dacă faci eforturi, poţi să te şi rătăceşti prin oraş, deşi pentru asta ar trebui să ai capacitate zero de identificare a punctelor cardinale. Presupunînd că nu te rătăceşti, poţi vreo 3-4 ore ca să parcurgi pe jos traseul între cele mai importante puncte de interes ale

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-75643796066868001262011-06-20T23:54:00.000+03:002011-06-20T23:54:34.556+03:00

Mai văzui nişte străinezi veniţi să înveţe pe români (mă rog, străineze din Olanda). Subiectele nici prea, nici foarte, ca orice trebuşoară bună, făcută din lucruri simple. La o adică, banalităţi: conţinut şi aspect de etichetă în expoziţie, materiale de prezentare, dorinţele vizitatorilor... toate numai banalităţi care au ofuscat o parte din participanţii la seminarul de 4 zile de la Sinaia pe

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-72848871410549307312011-06-19T23:30:00.000+03:002011-06-19T23:30:36.043+03:00

Nu se poate spune că urma o plecare neaşteptată. Pregătiri fuseseră făcute deja, de cînd devenise clar că nu mai era cale de întoarcere. Îi era foarte greu să accepte, răspunderea de pe umerii lui era prea mare, dar nu era sigur că făcînd altfel şi-ar fi salvat viaţa lui, a familiei şi ar mai fi întors timpul. Prea repede se petrecuse totul. Tinereţea lui, trădările celor mai versaţi, puterea

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-58149667242199090792011-06-12T14:08:00.000+03:002011-06-12T14:08:34.469+03:00

Iaca se 'fîrşeşte încă un an şcolar, plin şi el de reforme. Cu bacalaureat plin de degete (adică digitizat, nu?), supravegheat cu camere video, cu trecere de la clasa a VIII-a la liceu pe bază de medie generală şi trecere de la la liceu la facultate tot pe bază de medie, cu trecere de la grădiniţă la şcoală pe bază de ce-o fi în plic sau pungă. Toate astea se întîmplă într-un sistem care clamează

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-86581173229565781772011-06-10T10:27:00.000+03:002011-06-10T10:27:18.193+03:00

Trăitor de Bucureşti, tînjind după plicitiseala unui mic oraş, fără teatru, fără cinematograf, fără mall, cu biblioteca mică, fără operă, cu multe dependinţe comune, privesc cele două lumi cărora nu le aparţin şi nu mă pot opri să nu observ.  În oraşele mici (şi la periferiile celor mari) găseşti magazine cu cuie, seceri, coase, lopeţi, medicamente pentru animale, îngrăşăminte pentru agricultură,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-53502938381112445822011-06-04T15:32:00.000+03:002011-06-04T15:32:46.322+03:00

Dealul Cetăţii, Cetatea Devei, monument al naturii, monument istoric.  Dacă pleci din Bucureşti şi ai răbdare, călătoria cu trenul (Intercity) este o plăcere: viteza de circulaţie este atît de mică încît ai timp să numeri fulgii de păpădie, penele fazanilor şi perii din cozile vulpilor. Peisajele sînt ab-so-lut suuuperbe, chiar şi elementele de patrimoniu industrial (Călan) sînt extraordinare. 

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-67603482468760722402011-06-02T22:04:00.000+03:002011-06-02T22:04:32.377+03:00

un zîmbet ca o adiere este bătaia aripii picătura de rouă peste spin un zîmbet ca o adiere este urma norului polenul rătăcit peste suspin un zîmbet ca o adiere este bruma răcorii cîntecul de mierlă peste senin un zîmbet ca o adiere este amintirea roşul de verde, albastru deplin

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-7596576260983408892011-06-02T20:30:00.000+03:002011-06-02T20:30:24.104+03:00

Care vr'a să zică, trecură legiunile romane prin foc şi sabie davele dacice. Le făcură surcele de foc (acoperişurile) şi una cu pămîntul (murus dacicus), femeilor le făcură felul şi bărbaţilor le făcură mai multe găuri decît primiseră pe inventar. Prin urmare, e justificat să nu găsim artefacte dacice(getice) semnificative. Ceva cioburi de oale, ceva scorburi pline cu alte cioburi şi cam atît.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-22743446336176552122011-06-02T01:38:00.000+03:002011-06-02T01:38:06.326+03:00

Trăiesc într-un oraş mare, al marilor oportunităţi, al marilor bulevarde, al marilor oameni de stat, al marilor săli de spectacole, al marilor orice. Am crescut într-un oraş mic, de provincie, cu oportunităţi mici, cu străzi mici, cu mici oameni de stat, cu săli de spectacol mici, cu orice mici. Un oraş în care au trăit Odobleja, Şişeşti, Titulescu şi alţii de felul lor. Am ajuns adult într-un

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-91426335068776906222011-06-01T11:03:00.000+03:002011-06-01T11:03:26.123+03:00

Citesc de ceva timp tot felul de informaţii despre falimentele unor ţări, despre forme de neocolonialism şi despre neofeudalism. Ceea ce mi se pare interesant este nu faptul că o ţară sau alta poate ajunge în sapă de lemn, ci faptul că acest fenomen este replicarea la scară geopolitică a atitudinii indivizilor. Ţi-am mai povestit părerea mea despre acest subiect, dar de astă dată revin cu o idee

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-3125602107116299772011-05-31T10:05:00.000+03:002011-05-31T10:05:11.516+03:00

Unde pleci, tati? La Deva. E în altă ţară? Nu, e un oraş în România. E mare România? Şi Danemarca e tot în România? Nu, Danemarca e altă ţară. Şi începe explicaţia pe hartă, cu cît de departe e departe, dacă 14 ore cu trenul e mai departe decît 2 ore cu avionul, cu întrebări grele despre cuvintele româneşti de pe harta Republicii Moldova şi cu răspunsuri şi mai grele. Aşa încep lecţiile de

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-27067903517620215002011-05-30T11:47:00.000+03:002011-05-30T11:47:39.071+03:00

După ani de privaţiuni şi lipsuri ţi se deschide cornul abundenţei. Totul e uşor, iar singurul efort este de a cumpăra. Nu mai ai nevoie sa cultivi sau să produci fiindcă tot ceea ce ai nevoie se gaseşte gata produs şi ambalat. Din cînd în cînd mai apar nişte sincope, dar după ce dai de două ori cu pumnul în masă lucrurile îşi revin la normal. Tot din cînd în cînd se mai strecoară prin samsarii

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-57467914403077361502011-05-27T11:21:00.000+03:002011-05-27T11:21:49.040+03:00

Dintr-o pură întîmplare îmi trec ochii peste o carte din bibliotecă (Viitorul, autor Pavel Apostol). Carte tipărită spre finalul anilor '70 ai secolului 21. Trecînd peste aspectele ideologice specifice vremii, cartea este interesantă pentru ceea ce NU conţine. Autorul vorbeşte despre ce înseamnă viitorul şi care ar putea fi acele evenimente sau fenomene sociale, ştiinţifice, tehnice sau

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-80666431191870842222011-05-26T16:49:00.000+03:002011-05-26T16:49:43.615+03:00

Zicea cineva că ceea ce înseamnă cultură este ceea ce rămîne după ce ai uitat tot. Altcineva zicea că dacă ştii că mîine vei inventa roata, înseamnă că ai inventat doar roata. Astăzi am participat în mod direct la un dialog cu public. Un dialog despre creier, neuroni, învăţare, adulţi şi copii. Partenera mea de dialog, medic de profesie face o afirmaţie interesantă: actualul sistem de educaţie

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-89692375953868433932011-05-26T09:15:00.000+03:002011-05-26T09:15:12.814+03:00

Aseară am asistat (şi un pic participat) la o discuţie despre voluntariat. Trecînd peste individualizările fireşti venite din partea participanţilor (în definitiv, fiecare are propria experienţă relevantă), nu am putut să nu fiu siderat de abordarea grobiană a cîtorva personaje. Cel mai în vîrstă (probabil îndrumător pentru doi tineri) mă interpelează frontal şi mă întreabă dacă pot să acord o

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-52795367395722244042011-05-23T09:34:00.000+03:002011-05-23T09:34:29.031+03:00

Asistam la o discuţie între ingineri: doi mai tineri şi unul mai trăit. Subiectul era calitatea structurilor de rezistenţă, adică a caselor şi alte asemenea construcţii. Cel mai în vîrstă susţinea că şi în lipsa unor normative care să oblige la structuri rezistente în faţa unui cutremur de 8-9 grade, proiectantul şi constructorul ar trebui să le realizeze în  această manieră. Cei tineri îl tot

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-77078232514209062132011-05-19T15:21:00.000+03:002011-05-19T15:21:09.614+03:00

Amîndoi ştim că alb şi negru nu sînt culori. Sînt non-culorile între care putem găsi culorile. Ceea ce puţini ştim este că fie dacă avem în faţă culori sau non-culori, acestea nu există ca atare. Dacă ai încredinţarea că sîngele tău este roşu, ai putea să-ţi imaginezi orbirea. În acest caz, culoarea nu există. Sau ai putea să-ţi imaginezi daltonismul, iar în acest caz culoarea este alta. Amîndoi

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-79379047318439795622011-05-19T13:15:00.000+03:002011-05-19T13:15:02.894+03:00

Cei care avem copii, îi învăţăm să înveţe una, alta, mai precis sau una sau alta. Dăm în bobi în perioada în care sînt mici ca să ne dăm seama ce talent au sau ce le place şi după ce credem că am aflat, treaba-i clară: generăm efort şi alocăm resurse să ne facem băieţii forjori, sudori sau oţelari, iar fetele cusătorese, casnice voioase sau secretare.După ce ne intrăm pe lungul drum al instruirii

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-16391240605886897062011-05-19T10:09:00.000+03:002011-05-19T10:09:01.551+03:00

Am mai povestit noi despre imbecili şi restul. Îmi adusăi aminte de ceva lucruri văzute în mult-lăudatul Maramureş. Primul dintre ele se referă la impactul bunăstării asupra mediului înconjurător. Nu cred să existe în Maramureş localitatea rurală din care să nu fi plecat un număr oarecare de oameni să caute o pîine mai bună prin ţări străine. Unii au şi găsit-o şi apoi au revenit acasă. Prima

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-59279629528828729282011-05-18T08:55:00.000+03:002011-05-18T08:55:15.832+03:00

Tu eşti copil şi ai voie să faci asta. Tu eşti adult şi ai voie să faci ailaltă. Dacă un copil (criteriul vîrstă) face oarece care nu respectă modelul vîrstei spunem că este matur pentru vîrsta lui. Dacă un adult (criteriul vîrstă) face oarece care nu respectă modelul vîrstei spunem că a dat în mintea copiilor. Aproape întotdeauna adulţii se minunează de unde le vin copiilor unele idei sau

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-32172835972907906762011-05-16T23:18:00.000+03:002011-05-16T23:18:20.841+03:00

Nu prea sînt sigur cum să categorisesc ultima vizita în Maramureş (o mică parte din zonă). O primă constatare se referă la drumuri. Chiar dacă am avut călătoria cu trenul, cei aproape 40 de km. parcurşi cu maşina prin mijlocul Maramureşului turistic m-au făcut să mă întreb ce-i cu consiliul judeţean şi cu consiliile locale: ori toate pensiunile şi hotelurile din zonă nu există şi d'aia nu plătesc

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-3388648298485224732011-05-11T22:52:00.000+03:002011-05-11T22:52:13.071+03:00

De fiecare dată cînd eşti în faţa unei situaţii noi întregul tău organism caută soluţii pentru a se adapta. Întotdeauna. Modul în care reuşeşti să gestionezi noul este o funcţie a experienţei de învăţare. Dacă învăţarea ta a fost lineară ai foarte multe şanse să recurgi la o opţiune de tipul "luptă sau fugi". Evaluarea noutăţii se realizează într-un interval de timp care scapă conştientului,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-30535736560640991062011-05-11T10:23:00.000+03:002011-05-11T10:23:46.139+03:00

Există cel puţin două opinii contrare referitoare la legătura dintre trecut şi viitor. Potrivit uneia dintre aceste opinii, evenimentele viitoare pot fi anticipate pe baza celor trecute. Cealaltă opinie spune că este lipsit de sens să bazezi acţiunile viitoare pe cele din trecut. Prima dintre cele două opinii stă la baza tuturor sistemelor de planificare, simulare şi prognoză. Cea de-a doua este

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-47176105707523790182011-05-10T17:36:00.000+03:002011-05-10T17:36:04.424+03:00

O parte semnificativă dintre psihologi şi neurologi afirmă că remanenţa învăţării este mai bună în asociere cu ceva neplăcut. Asta înseamnă că dacă trebuie să înveţi ceva şi să şi ţii minte, dacă învăţarea se face în asociere cu o trăire neplăcută pentru tine, atunci este mult mai probabil să ţii minte. Ceea ce este interesant este că învăţarea asociată cu o trăire plăcută va duce doar la

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-71462907824334258312011-05-10T08:47:00.000+03:002011-05-10T08:47:52.261+03:00

Vagon rusesc de prin anii '70 ai secolului trecut. Solid. Foarte solid. La clasa I sînt canapele de stofă cu model şi cotiere de lemn sculptat. Perdeluţe ca în camera bunicii de la oraş (cum îmi închipui eu că ar fi camera bunicii de la oraş). Oglinzi pe ambii pereţi şi pe uşă. Chiar dacă a clasa I nu primeşti nici apă, nici săpun nici altceva, decît aşternuturi. Închizătorul de la uşă e un pic

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-364665398634055262011-05-07T21:42:00.000+03:002011-05-07T21:42:23.164+03:00

Este posibil că mîine să nu răsară soarele? Da. Care este probabilitatea ca acest lucru să nu se întîmple? Ăăăăăăăă De fapt, răsăritul soarelui este o iluzie convenabilă care ne ordonează timpul şi ne face bine. Sîntem înconjuraţi de o mulţime de astfel de iluzii convenabile. Uneori aceste iluzii sînt absolut înşelătoare. De exemplu, dacă vrem să facem baie şi dăm drumul întîi la apă rece şi apoi

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-71907789006449979582011-05-07T00:14:00.000+03:002011-05-07T00:14:35.312+03:00

Una dintre marile dificultăţi ale învăţării lineare este că nu-şi poate depăşi limitele. Este ca şi cum ai încerca să joci fotbal fără minge. În sens metafizic, poţi bea ceai dintr-o ceaşcă goală (şi are chiar un gust foarte bun), dar în lumea reală, gropile se sapă ce oarece unelte. Învăţarea lineară îţi spune (termenul mai corect este impune) că o groapă se poate săpa cu tîrnăcopul, excvatorul,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-3130313018353223302011-05-06T17:37:00.000+03:002011-05-06T17:37:40.033+03:00

Învăţarea lineară este de bună şi plăcută minţii încît acceptăm foarte uşor să ne comportăm ca oile unei turme. După ce ne-am învăţat bucăţica noastră de lecţie, stăm cuminţei la locul nostru şi ne uităm placizi la coada berbecului fără să ne întrebăm măcar dacă berbecul nu e cumva un mare bou.  Comoditatea linearităţii ne face să găsim ordini şi acolo unde nu există, iar iluziile de orice fel,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-40563677259645375792011-05-06T14:51:00.000+03:002011-05-06T14:51:13.289+03:00

Capacitatea de apărare a propriilor idei poate să treacă dincolo de puterea instinctelor. Toţi martirii sînt o dovadă de prostie supremă în acest sens. Fiecare dintre ei a crezut că ideea lui este mai preţioasă decît propria viaţă şi a murit pentru acea idee. Poate cu o singură excepţie (şi subliniez, poate) istoria a consemnat şi păstrează doar amintirea morţii lor. Linearitatea consecinţelor

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-46118639277178089842011-05-06T12:50:00.000+03:002011-05-06T14:38:07.778+03:00

Sîntem învăţaţi în fel şi chip şi pe toate căile că ne trebuie hărţi, planuri, descrieri de proces etc. etc. etc. După ce primim această învăţărură sîntem învăţaţi că există specialişti în desenarea hărţilor, planificare etc. etc. După aia urmează învăţătura de a cumpăra hărţi de la specialişti. Toate aste sînt învăţături de mare valoare fiindcă economisim timp şi bani folosind hărţile (adică nu

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-77194377684524809492011-05-06T09:38:00.000+03:002011-05-06T14:38:07.779+03:00

Cu mult timp în urmă, o persoană apropiată mie a început să poarte cămăşile prinse cu insigne în loc de nasturi. Funny, ăăăă? Nu pentru el, fiindcă părul creţ i-a fost fost făcut şi mai creţ de cei din jur: cine a mai pomenit să pui insigne în loc de nasturi??!! La acel moment a apărut o altă întrebare că răspuns la prima: unde scrie că insignele se pun numai în piept? N-are legătură cu subiectul

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-20727414425605751052011-05-05T23:07:00.000+03:002011-05-06T14:38:07.781+03:00

Stabilitatea şi predictibilitatea sînt esenţiale pentru buna noastră funcţionare mentală. Nu vreau să divagămvăţarea  pe subiectul: cînd se rupe o creangă în pădure şi acolo nu e nimeni, se face zgomot?, dar.... pentru un orb conceptul de "roşu" este ..... fără referinţă. Descrie tu roşul ca să te priceapă un orb. Mie poţi să-mi descrii mult şi bine cum e cum vederea 3D, perspectiva şi cîmp

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-16018984245413489962011-05-05T09:13:00.000+03:002011-05-06T14:38:07.782+03:00

Probabil te îndoieşti deja de deplinătatea facultăţilor mele mentale sau de realitatea celor spuse pînă acum. Asta se datorează rezultatelor specializate ale învăţării tale. Dacă, în schimb, ai simţit că te afli în consonanţă cu măcar cîteva idei dintre cele expuse, asta se datorează tot învăţării specializate. Sîntem învăţaţi să ne trăim vieţile în orizonturi de evenimente previzibile. Sîntem

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-27843951360568518492011-05-04T09:03:00.000+03:002011-05-06T14:38:07.783+03:00

Învăţarea nestructurată şi înconştientă începe încă din faza prenatală. Cît ai fost încă în burtica mamei creierul tău (în această fază de dezvoltare, foarte aproape de ceea ce înseamnă un creier extins) a început să înveţe diferite lucruri în timp ce diferitele părţi componente ale trupului şi organele deveneau din ce în ce mai clar definite şi mai specializate. Unele lucruri nu le-ai învăţat

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-863054465624188532011-05-04T01:54:00.001+03:002011-05-04T01:59:32.415+03:00

Fiecare dintre noi simte în anumite momente că îi lipseşte o anumită informaţie pentru a rezolva o problemă dată. În societăţile specializate, lipsa unei informaţii se rezolvă prin solicitarea ajutorului din partea unui specialist. De fapt, în astfel de societăţi, învăţarea este organizată în straturi. Există straturi orizontale, de învăţare a unei specializări diferite de altele şi straturi pe

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-72828677199208689012011-05-03T22:54:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.415+03:00

Realizarea învăţării este mai puţin un proces mecanic cît unu asociativ. Învăţarea la om (şi la orice sistem biologic) este un proces asociativ. În cazul sistemelor mecanice utilizarea termenului învăţare este improprie deoarece sistemele mecanice capabile de o reacţie sau o reproducere a unei informaţii în urma unui stimul nu au învăţat cum să reacţioneze sau ce şi cum să reproducă. În cazul lor

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-86670466971126678012011-05-03T15:05:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.416+03:00

Apelînd la o scurtă diversiune, voi spune că specializarea este cel bun lucru care ţi se putea întîmpla pînă acum (cel mai bun lucru care ţi se poate întîmpla este super-specializarea). Fiindcă toţi sîntem bine specializaţi în diferite chestii, discuţiile între noi sînt foarte interesante. Eu ştiu că am dreptate, tu ştii că ai dreptate, aşa că vom discuta foarte mult şi vom mai lăsa pentru data

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-46666215733023247072011-05-03T09:13:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.416+03:00

Ca mai tot ce ni se întîmplă şi specializarea, respectiv rezultatele acesteia, ţin de jocul probabilităţilor. Se poate calcula probabilitatea ca tu să te fi născut şi putem calcula probabilitatea ca tu să ai un anumit număr de copii şi distribuţia acestora pe sexe. Probabil că este interesant să aflăm astfel de lucruri. Mai ales dacă aflăm că probabilitatea naşterii tale este zero. Totuşi,

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-87353572040537469462011-05-02T22:58:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.417+03:00

Pentru ca viitorul tău să fie atît de predictibil şi pentru ca totul să-ţi meargă ca uns, pe drumul către specializare ai călcat pe cadavre. Imediat ce ai devenit capabil/ă să iei propriile decizii (să alegi între două feluri de mîncare sau să alegi între colega blondă şi cea pupăcioasă ori între colegul vulgar şi plin de sex-appeal şi cel bubos dar chitarist de calitate) ai început să împarţi

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-69509939709300661522011-05-02T16:23:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.417+03:00

Obţinerea specializării (spuneam că este un proces de cel puţin 10.000 de ore) îţi aduce o serie de avantaje pe termen lung. Unul dintre acestea este simplificarea proceselor de previziune. Atunci cînd cunoşti foarte bine un domeniu, previziunea devine facilă deoarece creierul tău eficient energetic şi leneş va aprecia viitorul pe baza datelor trecutului. Adică, tu vei spune că dacă din cele 5000

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-48801347318217300722011-05-02T12:56:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.418+03:00

Specializarea mentală, profesională, comportamentală sau de orice altă natură îţi permite un extraordinar confort. Atunci cînd eşti specializat îndoielile sînt destul de puţine şi ating de multe ori detalii nesemnificative. Specializarea te opreşte să baţii cîmpii în alte domenii fiindcă le înţelegi/percepi destul de dificil. De fapt, tu ştii că există şi altceva în afara specializării tale, dar

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-2882894063302362412011-05-01T22:38:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.418+03:00

Specializare este şi fenomenul deprinderii unor comportamente considerate banale sau parte integrantă a vieţii noastre. Dacă ai fost deranjat/ă de expresia "să ne-o tragem" sau de apelativul "prost/proastă", aceasta se datorează în totalitate specializării minţii tale. Într-o anumită perioadă a vieţii tale, pe o durată destul de lungă şi în maniere destul de diverse ai fost învăţ.... pardon, ai

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-31770446416373000802011-05-01T00:09:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.418+03:00

Trecând la lucruri mai serioase, specializarea are şi oferă avantaje incontestabile, după ce este dobândită. În primul rînd, cu cît urci mai multe trepte ale specializării, cu atît devii mai vizibil social, iar şansele de a obţine cîştiguri şi avantaje cresc. În al doilea rînd, cu cît te apropii de vîrful piramidei specializării, cu atît numărul celor care pot ocupa o poziţie similară scade.

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6128219657358070457.post-6994684185299276512011-04-30T18:39:00.000+03:002011-05-04T01:59:32.419+03:00

Îţi recomand două cărţi: "Lumea non A" de A.E. van Voght şi "Solarienii" de Norman Spinrad. Ambele cărţi pot fi găsite în format electronic, traduse şi pe net (dar nu recomand această opţiune deoarece sînt ceva probleme de încălcare a dreptului de autor) sau prin anticariate ori la bibliotecă. Dacă eşti fan al literaturii S.F. (aşa cum sînt eu), probabil le-ai citit. Dacă nu, este posibil să

rthhttp://www.blogger.com/profile/17814925226778880154noreply@blogger.com0