Noaptea faci ce e de făcut

Nici nu i-ar fi trecut prin minte să ridice cuvinte, că doar stătea în casă ca omul. Avea prieteni care doar se lăudau că trăiesc omenește, dar văzuse el că arăta de parcă ar fi fost porci de rasă, coșoni sau cum le mai zice. Se luase cu muierea din drag, gospodăreala o primise la pachet - pește congelat vîndut obligatoriu cu o carte bună. Cît fuseseră în vorbe, aflase cum ar trebui să fie schimbate becurile, bătute covoarele, mutată și așezată mobila prin casă, cărate plasele de la piață. Dăduse și el înțeles cum ar fi bun ostropelul de pui, magiunul de prune brumării și frigănelele de pîine dată prin ou bătut cu lapte. În primul an simțea că îl ia cu leșin numai cînd se sprijineau unul de altul, din greșeală, coborînd vreo scară. Abia pe la sfîrșitul anului al doilea s-au potolit fierbințelile și bubuielile din urechi, care-l apucau cînd se țineau de mînă. Era chiar neplăcut să o audă strigînd la el Iftode, ești surd, vrei să mă audă lumea pe stradă?!

Au și dansat de cîteva ori, după defilările de 1 Mai și 23 August, la horele și jocurile pe care le făcea prim-secretarul într-un parc lîngă oraș. În sat n-apucaseră să joace că se întîmplase să nu se potrivească la nedei, dar își povestiseră cum ar fi jucat dacă s-ar fi potrivit să fie în același timp în sat. Îi povesteau alții cum și ce făceau cu fetele de erau în vorbe, dar nu-i plăcuse cum îi auzea vorbind. Nici azi nu înțelegea dacă ăia voiau să se însoare cu curve sau să trăiască cu femei așezate. Cum i se plîngea un prieten că nu pricepe cum vine asta, că el e băiat cuminte, așezat și îngrijit și curvele astea frumoase se duc numai cu îngălați și inculți. Nu i-a spus niciodată, ca să nu-l supere, dar i-ar fi spus că, după mintea lui, curvele frumoase n-au ce căuta cu băieți cuminți și îngrijiți. Băieții cuminți și îngrijiți stau de vorbă, admiră fluturi se minunează de brăbeți... din astea. Curvele n-au timp de astea și, oricum, n-au timp să vadă de-aproape frumusețea unui băiat așezat și cuminte.

Auzise că viața împreună cu o femeie, luată după cuviință, cu popă și primar, poate să fie și altfel decît munca în ture, dar nu înțelegea cum vine asta. Mai ales partea cu culcatul...adică să nu fie în pat, sub plapumă, cu lumina stinsă și jaluzele trase? Sau, Doamne ferește, să se audă țipete și alte zgomote?! Asta nu i se părea în regulă... omul se ia cu femeia ca să facă treabă, să ridice casă și familie, nu ca să trăiască într-un concediu perpetuu. Dac-ar fi fost pe-așa, cine s-ar mai ocupa de toate cîte sînt de făcut?! Toate cele între bărbat și muierea lui trebuie făcute cu rînduială: ziua muncești, faci mîncare, citești ziarul, faci ceva curățenie, mai cerți copiii, iar noaptea faci ce e de făcut, cu măsură și cumpătare, că să poți să o iei de la cap a doua zi.