În rama acelei lumi, pe drumul
Dintre anotimpuri, într-o primăvară
Care să ningă printre fluturi.
N-ar fi o lume măiastră, cum nici
Talentul meu nu e măiastru
Doar toamna ar fi cu scaldă
Și cireșe și curcubee peste zare.
Aș umple tabloul cu cîntări,
Cu sunetul stelelor și lunii,
Îngemănată peste strălucirea
Unui soare adînc și molcom.
N-am un penel atît de izbutit
Și rămîne să jupoi această
Realitate fără îndurare, să caut,
Sub pojghiță, o altă minunare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu