Care, fă, care?
Dădă Călina și Chița .... pășteam caprele cu iele....
Nu-mi aduc aminte. Da' ce-ț' veni?
Io-te-așa...Mă uitai, așaaa, în drum și-mi adusăi aminte de iele. Tu cred că ierai mică și de-aia nu-ț' aduci aminte. Abia pusăsără piatra pe drum și alergam într-una peste pietrele albe. Nu era ca pămîntul de pînă atunci...și oamenii mari ... făceau ce făceau și ieșeau pe drum. Dădă Neta zîcea că ie ca la oraș doar că mai frumos, că la noi sînt pietre albe și la oraș sînt negre. Mă uitai pe drum și-mi adusăi aminte și de Moș Argintaru și dă Muica-a-bătrînă...Da' de Dădă Călina și de Dădă Chița mi-adusăi aminte cel mai bine. Parche le aud și acu'
Da' ce zîceau, fă, ce zîceau?!
Îmi vine să și rîd...scoteau caprele și le lăsau sîngure prin glădici. S'ara, veneau acasă, cu ugerele tîrîte pe jos și murdare de la noroiul făcut de praf muiat cu laptele de picura din țîțe. Cînd să speriau de vreun șarpe sau de ce să speriau prin mărăcini, ieșeau în fugă, sărind și iele strîgau tare la capre: PULĂ HĂh! PULĂ HĂh! Strîgau așa și să linișteau caprele. Nu știu de ce strîgau așa, ce însămna asta.
Eeee....stăi că-mi adusăi aminte....să pișau din picioare și nu să udau. Desfăceau picioarele și să pișau.
Aha, Aha! Noi încercam și nu reușeam.... cît stăteam de crăcănate, tot ne curgea pe picioare în jos. Le întrebam cum fac și ele numa' spuneau că uite-așa..Să pișe și gata.
Da, fă....Nu ne spuneau că ele născusără....că ... și de aia să pișau așa...
Ia să le dau eu mîine de pomană, că uite, vorbii de ele... nu le-o mai fi dat nimeni de mult...
Dă-le, fă, dă-le.... auz! PULĂ HĂh! PULĂ HĂh!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu