Lapte de pasăre

Dacă nu știi ce e aia, află că e un desert absolut excepțional. Așa cum sugerează denumirea, laptele de pasăre e contradictoriu și paradoxal. Desigur, sugestia denumirii este falsă. Pentru a prepara lapte de pasăre este important să se înceapă cu o observare atentă a comportamentului cel puțin unei păsări.  Este de preferat să se observe o pasăre bătrînă și nu o păsărică tînără, fiindcă pasărea bătrînă face nu doar ciorba bună, ci și laptele. Observarea păsării se face astfel încît să nu se sperie. Un bun observator va găsi moduri pentru camuflare, astfel încît să surprindă și observe comportamentele naturale ale păsării. Pe lîngă o bună tehnică a observării, observatorul, doritor să mănînce lapte de pasăre, are nevoie și de multă răbdare. Fără tutun, fiindcă e dăunător, iar pasărea se poate nedumeri văzînd fum de tutun într-un habitat în care fumul de tutun nu are ce căuta.

Chiar dacă toate speciile de păsări sînt la fel, laptele de pasăre diferă de la pasăre la pasăre. În cazuri extreme, dacă pasărea e stearpă sau dacă a fost un an secetos, pasărea observată nu va oferi satisfacția nici măcar a unui strop de lapte. În cazul unui an secetos, dar bogat, observatorul poate obține lapte praf de pasăre. E bun, dar inutil, avînd în vedere lipsa de apă specifică anilor secetoși. După o anumită durată a observării, observatorul va fi răsplătit cu lapte de la pasărea observată. Recoltarea laptelui este simplă, deși observatorii începători pot reclama faptul că nu le-a spus nimeni că au nevoie de recipient în care să recolteze. Ei, acum sînt avertizați, iar dacă n-au în ce aduna laptele de pasăre, e numai vina lor.

Modalitatea concretă de recoltare a laptelui se nu face subiectul acestui scurt expozeu sumar, lecțiile de recoltare fiind foarte practice și accesibile doar celor care au parcurs stagii complete de observare în fiecare anotimp și în fiecare formă de relief specifică climatului temperat-continental, în schimbare climatică. Toți cei care au consumat lapte de pasăre obținut de la sursă, adică de la pasăre, au declarat că este un desert absolut excepțional, hipocaloric, cu indice glicemic scăzut și lipsă de alcoolemie în sînge.

Detractorii acestei metode de obținere a laptelui de pasăre sînt, de fapt, inamicii ornitologiei. Unul dintre argumentele lor principale este că ornitologii trag în piept clienții, bazîndu-se pe faptul că aceștia, clienții, confundă ornitologia cu ornitorincul. Așa cum foarte plastic se exprimă detractorii, "mai ușor faci negresă dintr-o suedeză și mulgi un ornitorinc decît să iei laptele unei păsări".